Congresul Românilor de Pretutindeni – un succes numai dacă asta ne dorim

0
1458

Congresul Românilor de Pretutindeni a fost pe de o parte un succes și pe de altă parte un eșec, dacă e să analizăm toate informațiile care au apărut după încheierea lucrărilor. Zadarnic acum să mai căutăm argumentele care susțin o idee sau alta. Ce trebuie însă conștientizat este faptul că în Consiliul Românilor de Pretutindeni există oameni capabili, tineri, vizionari, și care, dacă vor avea acestă șansă, vor dovedi că sunt legitimizați de chiar acțiunile lor viitoare, acțiuni despre care voi scrie pe larg în acest articol. Aș vrea însă, pentru început să clarificăm modul în care s-a desfășurat acest eveniment, procesele de selecție și de votare. Este cred important să înțelegem că nimeni din cei prezenți nu s-a opus și nimeni nu a avut ceva de obiectat până după aflarea rezultatelor.

 

La Congresul Românilor de Pretutindeni au fost prezenți 49 de delegați. Din aceștia, 45 s-au înscris în cursa pentru a ocupa unul din cele 35 de locuri din Consiliul Românilor de Pretutindeni. S-a ajuns la acest număr, 35, în urma votului. Delegații din Belgia, vedeau însă o echipă de consilieri ideală formată din maxim 19 membri, fapt care, din păcate, nu s-a concretizat. Mai jos, aveți și lista cu cei 45 de delegați; cei pe fundal gri nu au întrunit numărul necesar de voturi pentru a ocupa funcția de consilier.

Lista delegaților înscriși pentru funcția de Consilier - 2

Lista delegaților înscriși pentru funcția de Consilier

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Din cei 35 de Consilieri s-a votat mai departe componența Biroului Executiv, vot desfășurat pe metoda unei liste unde fiecare delegat trebuia să marcheze un x în dreptul celui înscris pentru o anumită funcție de conducere. Astfel, în urma votului liber exprimat și democratic, s-a ajuns la următoarea formulă din tabelul de mai jos. Folosesc tabelul completat acolo în sală pentru a se putea vedea nu numai lista celor care au obținut un loc în Biroul Executiv ci și pe candidați, numărul lor de voturi și ierarhia în funcție de acestea.

Lista Consilierilor înscriși pentru alegerile Biroului ExecutivDupă cum se poate observa, noi, delegații Belgiei, ne-am înscris pentru funcții în Biroul Executiv, bazați fiind pe faptul că, de-a lungul celor două zile, câștigasem un capital de încredere imens printre delegați.

Pentru funcția de vice-președinte s-au înscris un număr de 20 de membri pentru 6 locuri disponibile. Din cei 20, 3 au ajuns la balotaj, printre care 2 domni, Stankovic Bojko și Dorin Fleșeriu, dar și o doamnă, Niculina Saroz. Era astfel evident faptul că se risca, în urma balotajului, ca din Biroul Executiv să nu facă parte nici o prezență feminină. Astfel, delegatul Belgiei, Dorin Fleșeriu, a făcut gestul de a se retrage din cursa pentru vice președinte, oferind astfel șansa ca delegații să voteze pentru egalitatea de gen, ceea ce s-a și întâmplat. Acest episod a fost aplaudat de către toți cei prezenți.

Pentru funcția de Președinte s-au înscris un număr de 5 membri, din țări diferite. Votul a dat din nou doi posibili câștigători, ajungându-se la balotaj. În urma acestuia, câștigător a fost Marius Livanu, Tommy Tomescu ocupând astfel funcția de Președinte Executiv.

Am ales să candidez la funcția de Președinte bazat pe numărul de voturi primite pentru funcția de Consilier, și anume 33 de voturi din cele 45 posibile. Știam că țintesc foarte sus dar mesajul meu a fost că sunt pregătit pentru mai mult și că pot să îmi asum atât încrederea lor în mine dar și responsabilitatea. Am obținut un număr de 8 voturi, ceea ce pentru mine a însemnat un succes – având în vedere că nu am avut nici timpul și nici mijloacele să prezint detaliat viziunea mea cu privire la acestă instituție nou creată.

Cam acesta a fost Congresul, limitat la date reci. Dar, situația din sală, numai rece nu a fost. Orgoliile mari ale unora dintre delegați, orgoliile rănite ale altora, au făcut ca pe întreaga durată a Congresului să existe diferite tensiuni, de foarte multe ori concentrate pe partea din față a sălii, acolo unde, strategic, câțiva dintre cei care sperau la mai mult, s-au așezat. Faptul că după întreg procesul acesta de votare și selecție, au fost voci care au contestat evenimentul în întregimea lui, mă face să mă gândesc la faptul că e posibil, ca pentru mulți, planul de acasă să nu fi coincis cu cel din piață. Da, din piață, pentru că din păcate, câțiva dintre delegați așa au simțit să se comporte. Să nu cădem însă în păcatul de a generaliza. Congresul a fost un eveniment încărcat de bun simț și de diplomație la cel mai înalt nivel. Excepțiile nu au făcut regula. Iar mass-media care a ales să vă prezinte acest eveniment punându-l într-o lumină proastă nu sunt decât publicații care au căutat să scoată acest eveniment din umbra știrilor despre Brexit, aducând în față unele momente care nu au fost definitorii în acele două zile de Congres. S-a lucrat civilizat și dacă uneori discuțiile au părăsit sala principală de dialog este pentru că așa se poate obține cimentarea relațiilor dintre reprezentanții românilor de pretutindeni.

Nu sunt în măsura legală să vă spun dacă s-au încălcat reguli sau legi. Ce vă pot spune e printre delegați au existat juriști de meserie, avocați și oameni care au tangență cu astfel de domenii. Din păcate, nici unul nu a vrut să exprime clar cum anume puteam noi să ne organizăm astfel încât azi să nu mai existe discuții. Curios și aspectul în care Secretariatul Tehnic asigurat de MAE, a ales să ocupe locuri în sală și nu la prezidiu, loc de unde ar fi reușit poate să ne coordoneze mult mai eficient.

Ce este însă clar e că acest Consiliu a reușit să trimită în timp util toate documentele necesare înființării noii instituții și că nu mai depinde de noi ce anume o să urmeze, organele abilitate putând decide, cunoscând mult mai aprofundat aspectele legale. Ce este și mai clar e că acest nou Consiliu a și început deja să lucreze pentru a aduce cât mai repede rezultate bune pentru comunitățile românești din întreaga lume, fapt care cred eu îl legitimizează mai mult decât orice alte păreri neavizate.

Astfel, aflându-ne la nici o săptămână de la încheierea lucrărilor, Consiliul Românilor de Pretutindeni a trimis deja câteva propuneri de schimbare a unor legi în beneficiul românilor de pretutindeni:

  1. Modificarea articolului 18 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate. Modificările vizate sunt legate de durata de valabilitatea a pașapoartelor. Astfel, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă 14 și 18 ani, pașaportul să fie valabil 5 ani; pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani, pașaportul să fie valabil 10 ani; iar pentru persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, valabilitate permanentă. 
  2. Modificarea și completarea art. 8 din ordonanța de Urgență nr 64/2014 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate. Astfel, se dorește modificare vârstei până la care se efectuează în mod gratuit servicii consulare. În prezent, vârsta este de până la 6 ani. Prin modificările cerute de Consiliul Românilor de Pretutindeni vârsta până la care se poate beneficia de gratuitate este de 18 ani, eliminând astfel o discriminare bazată pe vârsta unor cetățeni aflați cu toții în afara vârstei majoratului. 

Așa că haideți să lăsăm trecutul acolo unde este, să încercăm o colaborare mai strânsă între delegați, fie ei parte din Congres sau din Consiliu. Avem, sper eu, cu toții același scop și chiar nu contează funcția cât timp se aduc în discuție proiecte în beneficiul românilor de pretutindeni. Să lăsăm de o parte orice neînțelegere și orice alte sentimente de concurență. Concurența, din punctul meu de vedere, este doar o relicvă a comunismului, un atribut al unui sistem ineficient și care duce în cele din urmă la dezbinare.

Consiliul Românilor de Pretutindeni este alături de mine atunci când spun că suntem deschiși la cooperare și bună înțelegere. Diaspora are nevoie de noi să fim puternici și uniți. Tot ce trebuie să facem e să arătăm, prin rezultatele noastre că diaspora ne legitimizează și că ne oferă încrederea ei. Sper ca și comunitățile mari de români, care dintr-un motiv sau altul, au ales să nu trimită nici un delegat, să caute să intre în legătură cu noi, ca astfel, viziunea și proiectele lor să fie înglobate în planurile de viitor ale Consiliului.

Cât despre presa din străinătate care a ratat înțelegerea unui aspect important, acela că acest Consiliu este și al lor, sper să își dorească măcar pe viitor o bună cooperare cu noua instituție creată, care înțelege rolul primordial al jurnalismului ca fiind acela de a informa, corect și echidistant. Orice alte interpretări ascunse sub pretenția că se pot încadra în categoria știrilor, sunt doar încercări de a distruge una din cele mai importante pârghii pe care românii din diaspora au avut-o vreodată în relația lor cu instituțiile statului Român.

Cu speranța că am fost destul de clar, dar înțelegând că acest articol nu are caracter exhaustiv, vă invit ca orice nelămurire să încercați să o adresați delegaților din țara dumneavoastră sau a reprezentanților comunității dumnevoastră, ca astfel să putem crea o rețea de dialog globală și ierarhică. Nu cred că noi, cei din Consiliu, 35 de oameni, putem să răspundem la toate întrebările, muncind exclusiv pentru a informa în detrimentul scopului principal, acela de a aduce rezultate.

Cu respect,

Chihaia Dumitru,

Blogger și Membru în Consiliul Românilor de Pretutindeni

 

LĂSAȚI UN MESAJ