Proiectele respinse ale asociațiilor românești din Belgia.

0
81

Când vine vorba de bani, diaspora nu prea reacționează, chiar dacă e vorba de banii ei. Articolul scris ieri nu a impresionat pe nimeni, iar răspunsurile la întrebările mele or să vină o dată cu cadourile pe care le-am cerut eu de la Moș Crăciun acum mulți, mulți ani.

Dar azi vreau să vă arăt și mai mult. Azi o să vorbim despre proiectele care nu au fost aprobate. Da, pentru că din totalul de proiecte depuse, o seamă dintre ele nu au fost considerate eligibile pentru finanțare. Și nu e o listă a rușinii, ci o listă care arată că asociațiile românești din Belgia sunt total pe lângă în ceea ce privește problema reală cu care se confruntă comunitatea românească. Nu mă consider vreun analist, sunt doar un om vizat de inițiativa DPR și sunt un om implicat și interesat.

Numărul proiectelor respinse este de 5 din totalul de 9 proiecte depuse de asociațiile românești. Având în vedere că termenul contestațiilor a fost prelungit, există posibilitatea ca aceste numere să difere de cele finale. DPR a considerat că suprapunerea cu sărbătorile pascale oferă un motiv pentru a organiza încă o sesiune de depunere a proiectelor. Deci, ori nu au fost destule, ori au fost multe și proaste. Sigur e că DPR insistă că are bani de dat, numai diaspora să fie receptivă. Așa că nu m-ar mira ca din cele 5 proiecte respinse să ne trezim mâine poimâine că unele s-au mutat pe lista celor eligibile pentru finanțare.

Hai să vedem și lista celor 5 proiecte respinse.

Proiecte respinse

Începem cu C.A.S.A.. O asociație de care nu am auzit niciodată. Nici ei nu prea știu sigur cine sunt și spun asta pentru că pe site-ul lor nu au putut decât să ne ureze bun venit. Un site gol și pustiu – o casă rece și neprimitoare dar care așteaptă totuși colindători. Și pentru că inflația crește pe zi ce trece, s-au gândit să plătească colindătorii din banii DRP. Nu le-a ieșit schema pentru că au depășit plafonul. În fine, să nu mă acuze nimeni de caterincă, trebuie să spun și că proiectul lor avea poate un iz de propovăduire a unor tradiții românești, ceea ce e cât de cât ok. Însă, serios acum, chiar crede cineva că așa îmbunătățim imaginea României? S-a săturat Europa de lălăială și de sarmale. Gata, ne știe că ne plac micii și berea. După cum bine a punctat o prietenă pe Facebook (Emese Gaspar), România are mai mult de oferit și de arătat, mai mult decât vechile și plictisitoarele tarabe cu oale, mai mult decât scenele colorate și animate. România excelează în film, în pictură, în teatru – cu asta trebuie să defilăm dacă vrem să impresionăm Europa.

EuropaNova asbl – o asociație cunoscută de pe la noi de aici din Belgia a depus două dosare și amândouă au fost respinse pe motiv că depășesc plafonul. Primul proiect viza organizarea Paradei românești de la Bruxelles, un proiect timid la care anul trecut, în stilul românesc, s-a mâncat, s-a băut și s-a dansat, toate acestea având loc pe străzile din Bruxelles, chestie care mi-e unul nu prea mi-a inspirat vreun sentiment de mândrie și nu cred că vreun belgian a apreciat  acest tip de paradă. Dacă nu mă credeți, uitați aici un link la un videoclip de pe site-ul lor, ceea ce indică că ei se mândresc cu acel proiect, care fie vorba între noi, anul trecut a reușit să obțină finanțare. Acum, eu știu că românii au nasul de ceară și se supără repede, dar asta e părerea mea. Eu cred că ei pot mai mult decât atât și îmi pare rău că își concentrează puterea de lucru cu chestiuni atât de banale și obișnuite. Poate al doilea proiect depus de ei, cel legat de o anume Bibliotecă românească la Bruxelles, ar fi fost mai potrivit și mai indicat, un proiect despre care nu am reușit să aflu nimic dar care era oricum mai bun decât o petrecere pe străzile capitalei Europene.

La poziția numărul 9, Festivalul Internaţional Multi-Etnic de Folclor Armonia, proiect depus de exclusivista asociație, ROSA. Zic exclusivistă pentru că membrii ei plătesc o taxă anuală pentru a putea face parte din asociație, ceea ce nu e un lucru rău, știind că o asociație non-profit duce mereu lipsă de fonduri. Iar dacă fondurile strânse prin acea cotizație se duc în proiectele lor, atunci nu văd de ce nu e un lucru bun să aduci bani de acasă. Eu unul, om chibzuit care ține la bani și le apreciază valoarea, prefer să investesc în alte alea iar dacă vreodată mă lovește spiritul civic, donez cât pot pe unde pot. Însă, trebuie să întreb, cum poate o asociație cu astfel de obiective mărețe și demne de laudă să vină cu un proiect care tot despre dans și voie bună e vorba ? Haideți, puteți și vreți mai mult! Folclorul nu e chiar așa la mare căutare.

Cât despre proiectul Bisericii din Liege, cel legat de pictarea Bisericii, nu pot decât să mă întreb, ce s-ar fi întâmplat dacă aveau dosarul complet? Adică, chiar ar fi primit finanțare pentru așa ceva? Cred că pictarea unei Biserici nu e în interesul românilor din Belgia și cred că tipul acesta de proiect cade în atribuțiile parohiei din care face parte sau poate a Bisericii Ortodoxe Române. Reamintesc că DPR oferă finanțare pentru acele tipuri de proiecte care prin caracterul lor și prin scopul lor urmăresc să întărească legăturile dintre români, proiecte care țin de exprimarea identității românești în cadrul altor țări. Cum, Doamne iartă-mă, ar fi putut picturile de pe niște pereți să ajungă la aceste obiective, habar nu am. Mi-e că zic prea mult din ceea ce simt, dar am impresia că bisericile cheltuie mai mult decât trebuie pentru lucruri lumești. Țin să le reamintesc că cei mai mari sfinți s-au rugat din temnițe sau din peșteri. Aurul și picturile scumpe de pe pereți nu strălucesc la fel cum poate să strălucească un suflet curat și milostiv. Îmi pară rău să o zic, dar în ultima vreme, când aud de BOR aud automat de bani, de fonduri, donații, construcții de biserici… E trist.

Sunt foarte curios cum o să arate lista finală, cea de după contestații. La fel de curios sunt și dacă proiectele refuzate vor încerca încă o dată norocul în sesiunea a doua de finanțare. Însă, per total, peste noi diaspora românească din Belgia, s-a așezat un ștergar tradițional, peste care vor fi puse mese întinse cu salamuri și băuturi spirtoase românești. Așa vrem să ne cunoască lumea. Vrem să ne știe sarmalele, să ne bea vinurile dar uităm de adevăratele probleme ale diasporei, uităm de valorile naționale care trebuiesc etalate și care trebuie să întoarcă balanța care înclină mereu spre lucruri negative atunci când se vorbește de România. Imaginea României nu poate fi spălată cu petreceri românești, concerte, biblioteci lipsite de suflet sau cu Biserici pictate frumos. Imaginea noastră poate fi salvată doar dacă începem să căutăm adevăratele valori naționale și cu ele să ne prezentăm în lume. Și dacă asta nu ne atrage, atunci hai să vorbim despre integrarea românilor în țările gazdă, despre cum putem să ne clădim centre culturale în țările gazde, despre cum putem transmite copiilor noștri spiritul românesc, despre cum putem duce lucruri bune acasă la noi. La proiecte de genul ăsta trebuie să ne gândim, pentru ele să cerem bani. În rest, nu cred că e nevoie ca România să facă eforturi să ne întrețină pe noi, având în vedere că în cele mai multe cazuri, noi suntem bine, aici în diaspora.

LĂSAȚI UN MESAJ