Altul fără nume

0
59
Integrare, Știri din Belgia

Vorbim mereu cât de greu ne este nouă aici, departe de casă. Ne plângem de oameni, de locuri, de mâncare, de climă…ne plângem de orice lucru. Uităm însă un lucru. Noi suntem bine, noi suntem comozi și avem siguranța zilei de mâine, care pentru mulți alții e doar un lux la care se gândesc cu frică. Noi suntem slabi. Noi, având siguranța zilei de mâine ne trăim zilele simplu, suntem oameni muncitori, suntem oameni comuni. Adevărații oameni puternici sunt cei care sunt acasă și care se descurcă acasă. Acolo e de fapt greul. O știm și de multe ori ne-o spunem unul altuia, ne urăm ca să zic așa, să nu uităm de unde am plecat. Însă am uitat de unde am plecat încă din momentul în care am trecut vama. Uităm nu pentru că vrem ci pentru că trebuie. Trebuie, pentru că aici viața e simplă, nu trebuie să lupți la fel de aprig, nu trebuie să te zbați la fel de mult. Și de aceea suntem sau devenim mai slabi și ne este, pe zi ce trece, mai imposibil să ne întoarcem acasă și să ne readaptăm la stilul de viață de acolo.

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.