Chihaia Dumitru pentru Congresul Românilor de Pretutindeni

8
741

Au românii din Belgia nevoie de un purtător de cuvânt în relația cu Bucureștiul și cu restul diasporei? Dumneavoastră decideți!

La scurt timp după publicarea articolului cu privire la Congresul Românilor de Pretutindeni am primit un răspuns neașteptat de prompt din partea comunității românești din Belgia. Ceea ce a început ca un simplu experiment a devenit astăzi un fenomen și se pare că, în ciuda a tot ceea ce credeam eu, românii din Belgia chiar își doresc un reprezentant al lor la acest Congres.

Misiunea de start, deși încă una care îmi pare imposibilă, este să adunăm 250 de semnături. Pentru a ajunge la conținuturile care ne privesc în mod direct și în relație directă cu autoritățile de la București, trebuie să îndeplinim mai întâi condițiile tehnice (birocratice). Este nevoie de 250 de semnături (fizice, pe hârtie) din comunitatea noastră, a românilor din Belgia, care depășește 70 de mii de oameni. La ora redactării acestui articol, data limită până la care trebuie depuse dosarele cu semnături este 29 Mai, însă trebuie avut în vedere și două zile pentru trimiterea plicurilor cu semnături.

De ce îmi doresc să vă reprezint?!

A început ca un blog. Azi este însă mult mai mult. Este în continuare pasiune dar mai presus de asta este vorba de responsabilitatea mea, asumată, de a-mi face timp să scriu și să aduc informația mai aproape de comunitate. Iar dacă e să promit ceva încă de azi, această promisiune ar fi că vă voi aduce informația corectă de acolo, de la congres. De asemenea, mă voi consulta cu dumneavoastră înainte de a merge la congres. Asta îmi doresc, să fiu acolo pentru a putea să vă iau cu mine pe toți prin intermediul acestui blog și oferind transparență maximă întregului proces, prin scrierile mele. Cred că în transparență se află începutul Democrației. Și dacă azi nu, mâine nu, atunci când? Și dacă eu nu, dumneavoastră nu, atunci cine? Poate că anul acesta este bine să înaintăm puțin, din acest punct de vedere, să ne implicăm mai mult din punct de vedere cetățenesc, democratic. Poate că, în loc să ne plângem permanent de ceea ce nu merge, ar trebuie să vedem ce soluții se pot găsi, participând direct. Până la urmă, ce altceva mai important avem de făcut cu timpul nostru liber? Și cum nu toți putem merge acolo, din diverse motive, de ce să nu pregătim un purtător de cuvânt să meargă acolo, la congres, pentru a transmite mesajul tuturor celor interesați?

Mai mult decât prezența mea la un Congres al românilor de pretutindeni, această încercare de a aduna 250 de susținători ar însemna că românii din Belgia își doresc să aibă un reprezentant care înțelege importanța transparenței în astfel de acțiuni. Nu, nu ar însemna că intru în politică. Acel congres este despre diaspora, despre oamenii ei. Iar acei oameni sunt de toate culorile politice. Nu mă voi implica în nici un fel de campanie electorala, asta este sigur. Diaspora înseamnă mult mai mult decât un partid sau altul. Diaspora trebuie să analizeze toate acțiunile politice ale tuturor partidelor și să-și păstreze neutralitatea. Și cred ca este nevoie de mai multă educație publică în acest sens, să înțeleagă toată lumea diferența de bază dintre a discuta politică în mod responsabil și a “ține” cu un anume partid politic. Îmi doresc să putem să trecem peste episoadele în care ne trezim că avem un reprezentant susținut de cine știe ce partide politice sau de cine știe ce interese ascunse. Este nevoie de o reprezentare independentă, neutră din punct de vedere politic. Da, discutăm politică, facem comparații între activitățile (tuturor) partidelor, însă trebuie să ne păstrăm echidistanța. Voturile noastre, ale diasporei independente, nu sunt de vânzare. Cetățenii trebuie să se convingă singuri, să aibă acces la informație așa cum trebuie, în mod obiectiv și echidistant, apoi să voteze cu cine crede de cuviință. Îmi doresc, ca și voi, să putem să spunem că la acel congres a fost trimis un om care s-a prezentat înainte, care este cunoscut în comunitate și păstrează o legătură strânsă cu aceasta, în permanență. Funcția pe care eu mi-o doresc este acea de reprezentant al vostru, din punct de vedere al comunicării multi-direcționale: din Belgia către România, din România către românii din Belgia, din Belgia către românii din restul diasporei și din diaspora către Belgia. Cred cu tărie că dacă românii ar comunica mai mult și mai eficient, ar găsi enorm de multe soluții la mult mai multe probleme. Haideți să încercăm împreună! Ce avem de pierdut? Vă stau la dispoziție.

Punctual, ce anume susțin?!

Și pentru că nu e destul să vă vorbesc subiectiv, sau chiar de-a dreptul populist, o să trasez aici câteva din direcțiile pe care doresc să îmi îndrept activitatea mea pe durata acestui congres.

  1. Dialogul. Înainte de orice altceva, comunicăm! Nu sunt doar emițător, sunt și receptor. Sunt aici pentru asta. Doresc să stabilesc o rețea de dialog între cât mai mulți participanți la acest Congres. Imediat după afișarea listei cu reprezentanții la Congresul Românilor de Pretutindeni, intenționez să creez o pagină pe binecunoscuta rețea de socializare, unde să ușurăm dialogul între noi și unde să ne concentrăm ideile, poate chiar să ne găsim între noi, reprezentanții care urmăresc aceeași agendă.
  2. Birocrația la secțiile consulare. Cred că nu este român în diaspora care să nu fi auzit de problemele întâmpinate de alții la consulatele românești din întreaga lume. Nu mai departe de zilele trecute presa din diaspora a vuit de știrea care prezenta cazul unei familii care, a fost răpusă de sistem din cauza culorii pixului folosit la completarea formularelor. Trebuie înțeles din start că aceste reguli nu sunt regulile interioare ale Consulatelor ci sunt reguli venite de la București. Deci dacă dorim simplificarea, eficientizarea și îmbunătățirea generală a condițiilor în care lucrează consulatele, acest Congres este o portiță prin care putem să cerem aceste lucruri.
  3. Sprijinirea înființării de centre comunitare în diaspora. Statul român este dator să fie liantul dintre românii de pretutindeni. Ne unesc cugetele și simțirile, ok, dar este nevoie de ceva mai practic decât atât. Avem nevoie de centre comunitare unde orice român să poată să găsească sprijin: în legătură cu integrarea, cu școala, cu găsirea unui loc de muncă prin prezentarea unor ghiduri practice în acest sens, în cazurile de litigii sau relații de ordin legal cu statul în cazul. Este nevoie de aceste centre, pentru că doar în jurul acestora se pot consolida comunități compacte.
  4. Înăsprirea controalelor privind utilizarea fondurilor DPRRP. Doresc înăsprirea controalelor asupra utilizării fondurilor pentru că de prea multe ori văd cum aceste fonduri ard în fumul grătarelor prin capitalele lumii sub pretextul că România înseamnă doar asta, doar fum, dans, mâncare. România are patrimoniu cultural valoros care trebuie făcut cunoscut și e datoria asociațiilor să facă asta, dar gata cu festivalurile, gata cu serile dansante. Acestea se pot auto-finanța (un mic la o astfel de chermeză costă 2 euro, deci faceți calculul singuri și vedeți că deja intrăm pe profit). România poate fi o destinație de top pentru străinii în căutare de nou, de original, iar asociațiile și organizațiile pot căuta să promoveze turismul mai degrabă decât sarmaua. Turistul oricum v-a mânca dacă îl vom convinge să ne viziteze țara. Ce suntem noi, diaspora, dacă nu vârful de lance al promovării valorilor românești peste hotare?! Iar dacă cineva, DPRRP în cazul de față, plătește și facturile pentru noi, atunci hai să începem să gândim proiecte serioase.

Voi susține și alte idei ale asociațiilor românești din Belgia și din întreaga diasporă. Personal însă, vreau să mă concentrez pe aceste 4 puncte. Bineînțeles, sunt foarte multe alte idei, probleme ce trebuiesc rezolvate, direcții de mers, dar cred că știți deja cum sună o campanie electorală care promite că o să rezolve tot: încălzirea globală, eradicarea sărăciei, pacea mondială. Nu, eu de la aceste 4 puncte vrea să pornesc.

Cine sunt?!

Chihaia Dumitru, de profesie Inginer Agronom, 31 de ani, căsătorit și cu doi copii. De 6 ani pe meleagurile lui Tin Tin. Nu am fost vreodată înscris în vreun partid politic. Am venit în Belgia imediat după facultate, la un contract de 3 luni într-o seră de căpșuni. Mi-a plăcut imediat aici și am decis să rămân chiar dacă eram pregătit să mă înscriu la un master. Apoi, 3 ani în bocanci cu vârf de fier, la înălțime, pe acoperișuri și structuri metalice. Munca de jos dacă pot spune așa. Dar mi-am dorit mai mult, știam că pot mai mult. Așa că am încercat mereu să deprind graiul încâlcit al flamanzilor, deși în construcții era de ajuns să înțelegi: hamer, boorhamer și slijpmachine. Așa că după 3 ani, imediat după ce șeful meu mă anunțase că îmi formează echipa mea proprie, ceea ce cred că ar fi însemnat pentru mine să rămân blocat în acest domeniu, am decis că e momentul să plec. Așa că am căutat ceva care să aibă legătură cu profesia mea și am găsit: morar. Bineînțeles, meseria de morar de aici e diferită de cea din România. Nu a durat mult și am promovat și de pe acest post. Asta pentru că i-am spus șefului, așa cum vă spun și vouă astăzi: pot mai mult!

Sunt Chihaia Dumitru, blogger, voluntar, tătic, protestatar împotriva corupţiei și împotriva distrugerii mediului înconjurător, om din comunitatea voastră, implicat mereu în activitățile românești din Belgia, în măsura în care timpul îmi permite. Da, aș scrie mai mult, aș merge la mai multe evenimente, aș documenta mai multe articole, aș lua mai multe interviuri – timpul însă este pentru toți limitat, iar eu îl folosesc pe al meu la maxim.

De la cine cer să-mi fie coechipieri?

De la toți românii din Belgia care își doresc ca unul dintre ei să îi reprezinte. Dar, mai invit la cooperare și toate asociațiile și organizațiile românești din Belgia. Am colaborat, cred, cu mai toate asociațiile și cred că nici una nu a scăpat de criticile mele. Am argumentat, însă, mai mereu, orice idee și da, poate că uneori m-am înșelat în privința unora, dar am avut răbdarea să cercetez mai bine adevărul, faptele, să învăț mai multe și să recunosc când am greșit. Pentru că numai cine nu încearcă, nu greșește și numai cine nu greșește, nu învață. Dar asta e calea spre mai bine, deci se merită toate eforturile încercărilor și greșelilor! Mai rău e să nu facem nimic. Bunicul avea o vorbă, cel mai probabil puțin “tunată” de la bătrânii lui: “unde nu-i cap, vai de picioare, dar a fi Om, e un lucru chiar mai mare!” – deci da, cred în critica constructivă, născătoare de învățare mai bună în folosul tuturor. Haideți să încercăm. Știu, fiecare asociație își dorește ca un membru al ei să fie cel care o să meargă la Congres, și poate că o să fie chiar așa pentru unele asociații. Dar ce vă propun eu, e să ne concentrăm forțele și să alegeți un reprezentat al comunității, unul care își dorește să fie liantul dintre multitudinea de asociații. Pentru că nu o singură dată am auzit vorbindu-se despre importanța colaborării dintre asociații, aș vrea ca azi să dăm curs acestor simple idei și să le transformăm în fapte. Este în interesul tuturor să dovedim că putem să trecem peste importanța vizibilității unui banner, a unei sigle, a unui nume. Eu propun asociațiilor un parteneriat din care câștigători să fim noi toți, inclusiv cei care nu se văd nici pe Facebook, nici la evenimente, nici în asociații, dar care există și care sunt de fapt „comunitatea”. Dacă mă veți sprijini, propun să lucrăm într-un consiliu local, la nivelul Belgiei, format din reprezentanți ai tuturor asociațiilor și ai grupurilor de inițiativă, pentru a ne asigura că participă toată lumea cu idei și propuneri, atunci când doresc. De asemenea, Consiliul Românilor din Belgia (CRB) va avea o extensie numită “Forumul Românilor din Belgia” (FRB) unde vom consulta toți cetățenii individuali, absolut toată lumea care vrea să participe la aceste lucrări va putea participa! Nu avem nimic de ascuns, toate lucrările sunt de interes public și dorința cea mai logică este să lucrăm împreună. Însă ca să producem ceva împreună, este nevoie de o structură minimă de organizare, la nivel local, în Belgia ca să ne putem auzi și înțelege reciproc într-un mediu creat de noi, oficializat prin numărul semnăturilor noastre. Deci 100% democratic.

Devin din ce în ce mai optimist, gândindu-mă la această posibilitate organizatorică și decizională fără precedent în Belgia. Cred că se poate! Noi putem fi modele de bune practici pentru restul diasporei. Poate sunt naiv, dar cred că oameni de bine chiar vor susține acest proiect, fiindcă este 100% transparent și folositor. Totul la vedere! Dar haideți să vedem cum se vor vedea faptele, cum se vor numără semnăturile dumneavoastră până la 26 mai. Avem doar câteva zile la dispoziție! Pe 27 mai, aceste semnături deja trebuie trimise la București.

Ce presupune dosarul de participare la Congres?

Conform metodologiei publicate de Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni pe site-ul oficial, dosarele candidaţilor vor cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele documente:

  1. a) copie a unui act de identitate valabil al candidatului, emis de autorităţile statului de cetăţenie;
  2. b) copie a actul de rezidenţă/domiciliu atestând rezidenţa în statul pentru care se depune candidatura;
  3. c) declaraţia pe proprie răspundere prevăzută în Anexa nr. 1 la prezenta Metodologie;
  4. d) declaraţie pe proprie răspundere prevăzută în Anexa nr. 2 la prezenta Metodologie;
  5. e) lista de susţinători prevăzută la art. 5 alin.(1).

Lista de susținători trebuie semnată de minimum 250 de susținători unici din statul de reședință al candidatului pentru care se întocmește acea listă de semnături.

Unde și cum puteți semna această listă? 

Sunt deja implicat în discuții cu diverse persoane din Belgia care doresc să ajute la strângerea acestor semnături. Voi fi de asemenea prezent în diverse localități în toată această perioadă de două săptămâni. Puteți urmării acest program pe această pagină special creată să faciliteze comunicare dintre mine și voi. Acolo voi publica și zilele și locurile unde voi fi prezent pentru a dialoga și pentru a vă spune de ce anume sunt omul care trebuie să vă reprezinte. Bineînțeles, puteți deasemenea să preluați inițiativa și să mă ajutați să strâng aceste semnături în timp util. Ce puteți face e să printați acest formular și să rugați prietenii să semneze. Este însă foarte important ca toate datele să fie completate corect, citeț și fără ștersături. Este de asemenea important ca ambele căsuțe legate de numerele de identificare ale cărților de identitate (românești și belgiene) să fie completate. După ce aveți formularele completate luați legătura cu mine pe Facebook pentru a vă da adresa unde să trimiteți aceste formulare, dar nu mai târziu de 25 mai.

Vă mulțumesc anticipat pentru sprijin și sper să putem COLABORA eficient unii cu alții. Vă aștept oricând întrebările și sunt deschis pentru orice fel de invitație la dialog.

 

 

8 COMENTARII

    • Bună ziua, deocamdată listele nu sunt făcute publice. Am cerut însă publicarea lor. Nu cred însă că vor fi publicate, deoarece acele liste conțin date cu caracter personal.

        • Bănuiesc că în acest caz există varianta în care vă puteți adresa poliției, dar nu sunt sigur de procedura ce trebuie să urmați. Oricum, aveți dreptate, era bine ca listele să fie făcute publice, dar dacă s-ar face, s-ar afla și care e susținut politic și care e venit de nicăieri, mânat doar de dorința de a schimba ceva.

  1. buna ziua,ma numesc Paduraru Daniela ,fiica mea a terminat liceul in italia,are atestat de recunoastere cu apostila legalizat si tradus dar totul facut in italia si trimis la bucuresti la minisisterul de recunoastere a studiilor in strainatate ptr ca vrea sa urmeze facultatea de litere in constanta dar cei de acolo iau respins actele motivand ca apostila trebuie pusa in itelia si legalizarea in romania…. ce trebuie facut in continuare ca sa obtinem aprobarea lor?…va multumesc

    • Nu cunosc procedurile de recunoaștere a diplomelor în România. Dar dacă v-au spus să apostilați în Italia, atunci poate că trebuie făcut așa. Vă urez succes!

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.