O lume…politica, politica de tot

0
57
Imagine din videoclipul "Eroi în turul doi" - What's Up

Ceva nu e în regulă cu toată nebunia asta de campanie. Peste tot se vorbește doar politică: la barul din colțul blocului, la coafor, la muncă, pe Facebook, la dușuri și, uneori, în lipsă de interlocutori, oamenii aleg să scrie pe pereții WC-urilor mesajele lor politice… E gravă.

Lumea a luat-o razna în cel mai serios mod posibil. Și nu ar fi o problema ca oamenii sunt preocupați de politică; asta denotă că există spirit civic, o trăsătură de caracter despre care numai în cărți și în ziare mai apucai să citești. Problema e că lupta dintre stânga și dreapta e atât de cruntă încât țara s-a rupt în două, fiecare tabără înarmându-se cu fel și fel de metode, fel și fel de arme, gata să pornească la luptă, iar lupta nu pare a se da numai duminică, pe 16 Noiembrie.

Stânga s-a înarmat ca de obicei, cu populisme și cu minciuni care mai de care, cu dezinformări și teribilisme. Dreapta, e liniștită, parcă prea liniștită, și nu ne arată decât o campanie anti-stânga, o campanie menită doar să pareze atacurile venite de la contracandidați. Eu înțeleg, dreapta mereu a ales să ducă o campanie „ca afară”, civilizată, dar care din păcate nu e încă ceea ce Romania gustă. Romania avea nevoie azi de o dreaptă gata să treacă prin foc, și care să își arate colții măcar pe ultima sută de metri. Păcat, Iohannis, deși arată și se comportă ca un viitor președinte de țară, are șansa a doua tocmai pentru că nu și-a corelat campania cu ceea ce Romania vrea și are nevoie să audă. Tocmai din acest motiv, mesajul lui ajunge greu la urechile celora pe care îi vedeți că își strivesc plămânii urlând că ei votează Ponta dar uitând de argumente și de fapte. Păcat, însă pentru Romania rămâne încă valabilă zicala: dacă eram mai prost, eram fericit.

Caragiale, în zilele noastre ar fi fost tot Caragiale, având la dispoziție o lume identică, cu oameni și momente rupte parcă din schițele lui. Sunt convins că și azi dacă se năștea, putea mânca liniștit o pâine din operele lui. Trăim într-o lume nebună, o lume dornica de emancipare și de schimbare; o lume gata să își lase venele de la gât să plesnească militând idealuri de neimaginat și uitând să își folosească oglinda din baie pentru a se vedea pe sine. O lume în care suntem gata să ieșim în stradă pentru a ne linșa reciproc, dar în care uităm să ne ajutăm între noi. De aici pornesc adevăratele probleme ale României: individualismul și grija de sine. Uităm că votul nostru trebuie să fie pentru un lider și un unificator. Un om care sperie bătrânii cu tăieri de pensii, care folosește Biserica ca unealta proprie în campania lui, care uita ca e în puterea lui să decidă numărul și locația secțiilor de votare, e un om care nu unește nimic ci doar dezbina. Însă în România de azi, el folosește prostia și neștiința maselor ca arma proprie și o întoarce împotriva celor care ca oile îl vor vota și el e cel care are șansele să câștige tocmai din acest motiv.

Nu urmăresc să fac politică, încerc numai să arăt și eu că Romania nu mai este un tot unitar și că e foarte important ca un viitor președinte, dincolo de măsurile economice și de deciziile cu privire la implicațiile României pe plan extern, este dator să unească din nou românii și să le ofere perspectiva unui viitor mai bun, mai liniștit. Așa că votul tău, române, trebuie să fie justificat nu de sărăcie și lipsuri, nu de frică și nu de dorința de a îl arde pe Băsescu, Ionescu, Pontescu, ci din dorința de a putea merge cu capul drept pe stradă și de a putea ca în drumul tău să întâlnești fețe zâmbitoare și încrezătoare în ziua de mâine.

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.