Scrisoare deschisă către Secretariatul Tehnic al Congresului Românilor de Pretutindeni

4
486

Această scrisoare deschisă are, în primul rând, ca și destinatari pe membrii din Secretariatul Tehnic al Congresului Românilor de Pretutindeni. În al doilea rând, această scrisoare este destinată românilor din diaspora și tuturor asociațiilor care luptă să apere interesele acestor români. Asociațiile care în schimb o ard pe țambal în fum de mici și vapori de bere, nu sunt incluse. Acestea din urmă oricum nu țin neapărat să înțeleagă care e treaba cu acest Congres, atâta timp cât DPR-ul plătește chefurile în care micul și sarmaua sunt ridicate la rang de „identitate culturală românească”.

Nu, această scrisoare nu este „un atac dur”, nu este o „declarație șocantă”. Sper mult ca acest articol să nu fie preluat de „știriștii” lu pește sub un titlu de genul „nu o să îți vină să crezi asta”.

Dar totuși, ar fi bine să crezi asta: și-au bătut joc de noi toți. Diaspora a fost făcută șah mat în cel mai pervers mod cu putință. 

Am crezut cu toții că vă pasă de noi, de modul cum decurge integrarea noastră, de corvoada birocrației la secțiile consulare, de bolnavii și morții de peste hotare, de copiii rămași acasă, de familiile despărțite, de lipsa unor centre comunitare în zonele populate masiv de români. Am crezut că ne-am câștigat dreptul la un vot în condiții civilizate. Am crezut că doriți să ne invitați la un dialog în care să ne înțelegem în sfârșit unul altuia problemele și în urma căruia să punem pe masă soluții concrete.

Eu, cel puțin, asta vedeam în acest Congres! Vedeam în primul rând deschiderea dumneavoastră către dialog. Nu, nu credeam că un Congres poate rezolva în două zile problemele unei diaspore de 4 milioane de suflete. Dar eram convins că acest Congres arată deschiderea politicului românesc către un parteneriat real cu diaspora. M-am înșelat și ne-am înșelat cu toții. De fapt, acest Congres e o doar o metodă ieftină și rapidă de a face campanie electorală. La fel ca și Consiliul Diasporei, cel din Ianuarie, când Eugen Tomac a pregătit baia de mulțime pentru domnul președinte Traian Băsescu. Acest congres este în schimb o simplă scuză, o soluție disperată și de moment care să ofere unora o revendicare cu iz electoral a organizării unui congres, oricare, oricum.

Ne-ați amânat aproape 9 ani cu acest Congres. A fost deci din start o soluție de moment, negândită și fără vreun plan de organizare. Ne-ați tot promis că îl faceți: ba la anu, ba la vară, ba peste o lună, ba peste două. Apoi ne-ați vorbit de metodologii dar poate trebuia să ne vorbiți despre cum să căutăm acul în carul cu fân. Și totuși, uite că zilele trecute ați apărut cu toate buluc: dată exactă, metodologie, program, dispoziții și reguli. Și, ca la un semn al unui comandant de oști, ați strigat „Adunarea!” Ordin direct: 500 de semnături în 7 zile (2 nelucrătoare), dosar trimis prin poștă (alte 2 zile), altfel nu reprezentați nimic și pe nimeni și e vina voastră în totalitate că nu ați fost în stare să profitați de indulgența de care noi, cei din Secretariatul Tehnic al românilor de pretutindeni, dăm dovadă. 

De fapt, când primești un termen atât de absurd, mai că te cuprinde nebunia și accepți provocarea. Așa că dai să deschizi metodologia să vezi cum e cu listele. Apoi afli că nu e chiar așa simplu, și că trebuie să le prezinți în format fizic, că trebuie nenea semnatarul să îți prezinte buletinele toate câte le are, că nu merge cu faxul, nici cu Internetul ci doar cu porumbelul voiajor. Ce atâta tehnologie de ne iese pe nas biți și coduri html?! Nu! Secretariatul de la centru a decis că vrea hârtie. Și noi trebuie să fim recunoscători că ne mai dă o zi cadou dacă ne conformăm și trimitem hârtiile semnate cu o zi întârziere față de cele trimise în prealabil scanate.

Domnule deputat Aurelian Mihai, țin minte că am avut acum ceva timp o discuție, într-un spațiu public așa cum e Facebook-ul, legată de proprietățile tămăduitoare ale mirului împotriva cancerului. Sau, mai țin minte faptul că mi-ați acceptat un interviu și chiar l-am și început, dar pe care nu ați dorit să îl mai continuăm când ați observat că am întrebări altele decât cele cu care erați obișnuit de „fițuicile” românești care fac bale după trafic, indiferent cum. Nu, eu chiar aveam întrebări, iar ele nu erau secrete de stat ci erau întrebări a căror răspunsuri le-ați fi datorat celor din Circumscripția pe care o reprezentanți. Dumneavoastră reprezentați oamenii, sunteți în slujba lor, și le datorați răspunsuri la întrebările lor. Faptul că eu scriu pentru că ăsta e hobby-ul meu și faptul că am ales să nu mă declar „publicație legal constituită” – așa cum ați scuzat întreruperea interviului, e doar pentru că încerc să mă țin drept în fața oamenilor pentru care scriu, e dorința mea de a fi independent, așa cum ați fost și dumneavoastră cândva. Și dacă dumneavoastră, printre preocupările naturale ale unui om, chiar și căutarea de leacuri pentru cancer, aveți ca prioritate românii din diaspora, de ce nu ați căutat să ne arătați că sunteți unul de-al nostru, plecat dintre noi, un om care încearcă să ofere o șansă reală oamenilor valoroși din diaspora să strângă acele semnături?!

Azi, domnule deputat, interesele noastre, ale diasporei au fost trădate. Interesele noastre nu sunt fondurile, nu sunt două nopți plătite la un hotel, masa, deplasările și „check in-ul” la un eveniment . Nu! Interesele noastre, a celor câteva asociații serioase din diaspora, a celor câteva publicații (constituite sau nu legal) și a celor câțiva oameni cu spirit civic erau crearea unor pârghii de dialog între noi și forurile de decizie din România. Până și Congresul ăsta eram în stare să îl organizăm noi dacă ne spuneați că aveți nevoie de ajutor. Vă readuc aminte, dacă e nevoie, că au avut loc chiar și consultări publice legate de acest Congres. Nu s-a ținut cont de nici un mesaj trimis. La ce bun au fost acele consultări, sau au fost tot praf în ochii diasporei?!

Domnilor/doamnelor, cu tot respectul, vă întreb: pe cine așteptați la Congres?! Cine sunt acei oameni care au puterea să strângă 500 de semnături în mai puțin de 7 zile lucrătoare?! Cum este oare posibil din punct de vedere fizic să aduni 500 de semnături într-o comunitate dispersată, una în care se presupune că trebuie să te vezi cu toți cei 500 sau să ajungi cumva la ei?! Cine va avea curaj să meargă la acest congres și să spună că ei sunt cei care au reușit imposibilul unei liste de 500 de semnături, declarându-se ca fiind vocea noastră?!

Și apoi, din punct de vedere tehnic, sunt oameni care v-au scris și nu ați răspuns. În Marea Britanie spre exemplu, documentul care dovedește rezidența/domiciliul diferă în funcție de scop iar dumneavoastră nu ați precizat ce documente pot fi folosite. Hei-rupismul de pe ultima sută de metrii a creat foarte multe probleme de acest gen. Chiar și să aduceți clarificări ulterioare ar fi prea târziu, dar oricum e mai simplu să declarați: „dacă acest eveniment va fi un eșec, acesta va fi eșecul vostru”.

Aveți încă timp să anulați acest Congres. Anularea lui sau amânarea până după alegerile din această toamnă este singura soluție care ar arăta că diaspora este înțeleasă și respectată. Nu suntem doar o masă de votanți și nu, nu ne puteți cumpăra cu nimic, nici măcar cu un Congres ad-hoc, pe repede înainte.  Noi facem activism pentru că lumea în care am emigrat ne-a permis să ajungem să înțelegem empatia și spiritul civic, care se pare că nu sunt înțelese încă de oamenii politici de acasă. Diaspora este o forță și are puterea să vă facă să arătați rău continuând mascarada asta de Congres. Nu vrem să pornim o luptă de „care pe care” ci vrem să înțelegeți că este greșit, că se poate mai bine, că, deși a trecut aproape un deceniu, este încă timp să găsiți soluțiile ideale pentru un Congres cu adevărat util românilor din diaspora.

4 COMENTARII

    • Ba da, ar fi un semn. Însă asta numai dacă nu s-ar găsi câțiva care să meargă totuși, împotriva boicotului.

  1. Subscriu! Dar, din nou, tot noi suntem de vina! Nu suntem uniti!Am semnat o scrisoare privind acest demers si am fost contestata vehement, atacata, insultata, etc! In final, in urma discutiilor cu membrii Comunitatii romane de aici dar si din alte tari, in urma la “miscarile” mizerabile, putin spus, ale anumitor persoane din diaspora, in disperarea lor de a participa la acest Congres (ersoane declarate “integre”, apolitice dar, interesant este ca aduna semnaturi la sedinte organizate de asa zisele “filiale” de diaspora ale partidelor politice din Romania, persoane care, de cand sunt stabilite aici, n-au o zi de munca inregistrata dar, culmea, n-au alte interese, muncesc voluntar, in scopul Comunitatii si probabil “cu” si “din” se hranesc, sic!!!), am luat decizia de a participa! Exact in acest scop! Vreti Congres, o sa-l aveti dar nu asa cum visati, (viseaza cei implicati in organizarea in aceste conditii) ci, asa cum este vointa Diasporei Romane!

    • Nu am fost uniți, dar azi poate trebuie să profităm de mijloacele rapide de comunicare, de tinerețea noastră și de faptul că încă nu suntem contaminați cu virușii sistemului românesc de a face politică (acasă sau în diaspora) și să încercăm să formăm un nucleu puternic care să apere interesele reale ale diasporei. Politizarea diasporei este un fapt real, de care nu putem să ne ferim, doar că trebuie să facem politică curată, echidistantă, doar ca simpli observatori. Când diferite cercuri întrezăresc un câștig, vor colora diaspora în ce culoare politică aduce mai mulți bani, mai multe fonduri. Dar, da, trebuie să ne unim, să ne găsim între noi, oamenii care chiar cred că pot face lucrurile mai bine, mai transparente și mai de ajutor pentru oamenii de rând.

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.